Cum sa faci caca si pisu in drumetiile pe munte

Pauza, clipa cand decizi ca a venit vremea sa stai tolanit sub un copac, acompaniat de sunetul pasarilor si frunzelor in bataia vantului. Te uiti in jurul tau si il vezi! Copacul batran, acoperit partial cu muschi se inalta spre cer la cativa metri de poteca. Sub el, razele soarelui, care patrund cu greu printre ramurile groase, se joaca pe iarba arsa si pe “patura” de hartie igienica… Ici, colo roiuri de muste. Tragi aer in piept, mare greseala!, si te indepartezi abatut de batranul copac.

Imaginea prezentata mai sus este o realiatea, nu o inventie! Exista vreun turist care s-a plimbat prin padure si nu a intalnit “norocul” fix in carare, in pesteri sau intr-o zona numai buna de campat, luat masa, dormit, lenevit?

Cum si unde trebuie sa se faca treaba mare si mica in natura este un subiect tabu in Romania, iar daca doar se aduce vorba, apar zambete, sovaieli, glume.

Urgenta
Se intampla… dar mai rar la munte. Din cauza alimentatiei diferite si a efortului depus, majoritatea celor care fac trasee pe munte se constipa. In concluzie, cei mai multi, in special daca traseul nu depaseste o zi, nici daca se roaga nu ajung la chemarea naturii.

Frica
Principalul motiv, dupa mine, pentru care locurile cele mai umblate din timpul zilei devin cele mai „cautate” cand se lasa seara. Cand combini frica si rusinea de a chema pe cineva sa te insoteasca, rezulta o oprire cat mai aproape de carare sau chiar in ea.

Nesimtiea
Lipsa celor sapte ani de acasa, este prezenta peste tot…

Cum sa-ti ascuzi ce ramane dupa durerea de burtica. O metoda simpla si extrem de eficienta:
– iei frumos hartiuta igienica, lopatica de gradina, punguta de plastic si ceva de spalat pe maini: apa sau/si dezinfectant. Noaptea mai ai nevoie de frontala, iar daca iti este frica, poti sa rogi pe cineva sa stea pe afara pana scapi de durerea de burtica. Nu sa te tina de mana…
– cauti calm sau pe repede inainte locul: sa fie la 8-10 metri de carare, la 40 – 50 de metri de camping si la 80 – 100 de metri (sau la cat se poate) fata de orice sursa de apa. Daca este posibil, solul sa fie cat mai organic, moale. E mai usor de sapat si ajuta la o descompunere rapida. Pare complicat, dar nu e;
– sapti o groapita de aproximativ 10 centimetri adancime si tot atat latime cu lopatica din dotare si te asezi deasupra tronului;
– dupa ce ai umplut gropita, pui hartiuta igienica in punguta de plastic, astupi gropita cu pamant si te speli pe maini cu dezinfectant;
– grupurile pot sapa o groapa mai adanca si putin mai lata care sa fie folosita de mai multi oameni. Un fel de WC turcesc;
– daca e zapada, pui hartiuta in punguta si astupi treaba cu zapada. In cazul in care pamantul este inghetat sau stancos, iei hartiuta si, daca este posibil, maschezi locul cu pietre, crengi etc.

Cand vine vorba de shushulica, treaba sta in felul urmator:
– evita sa uzi florile, iarba, pomii. Lasa udatul pe seama norilor. De preferat ar fi sa uzi pietrele. Avand un nivel ridicat de sare, o cantitate mare de urina arde plantele, iar daca un camping intreg insista la un pomisor il usuca si pe ala. Totusi, impactul asupra mediului, a unui singur shushulica, atunci cand alegi sa-ti faci nevoile in padure este foarte mic;
– te indepartezi cativa metri de carare, cativa zeci de metri de zona de campat, 80 – 100 de metri de sursa de apa (sau la cat se poate) si apoi urmeaza sa te eliberezi;
– cine foloseste hartia igienica, la fel ca si la treaba mare, o colecteaza intr-o punga de plastic.

De mentionat 
Hartia igienica ingropata se degradeaza repede, cateva luni, depinde de vreme, anotimp. In acest caz un impact asupra mediului exista, dar incomparabil mai mic fata de atunci cand hartia este lasata in bataia vantului. Daca decizi sa ingropi hartia, atunci foloseste una care nu este parfumata.

Cei care aleg sa care hartia este bine sa folosesca, atunci cand cobora de pe tronul improvizat, cat mai multa hartie. Aceasta hartie folosita se va campacta cu ajutorul altei fasii curate din hartia igienica. Se face o minge mica de hartie. Acesti excusionisti model trebuie sa tina cont ca au nevoie de un saculet de plastic pe care sa il agate de rucsat, pentru a aduna in el toata hartia folosita, iar daca vor sa impresioneze, in acel saculet pot cara hartia folosita de intregul grup. In nici un caz nu incercati sa dati foc hartiei igienice!

In mai toate in zonele de campat din Romania, „WC-ul” masoara zeci de metri patrati. Locul destinat corturilor este pur si simplu flancat pe toate partile de fecale. Asemenea locuri se gasesc si in rezervatii naturale sau zone greu accesibile pentru turistul fara experienta …, deci e o problema generala.

Sunt camping-uri unde vara se gasesc zeci de corturi si zeci de oameni, iar numarul turistilor care aleg sa mearga pe munte se mareste de la an la an. In consecinda si numarul rahatilor este in crestere!

Nu suntem pregatiti sa ne caram rahatul dupa noi (intr-o punga de plastic se pune nisip, pamant uscat sau orice altceva care absoarbe uminidatea si se face treaba mare in punga. Apoi il pui in spate si o iei la vale sau la deal), dar sa sapam o groapa ar trebui sa fim in stare.

A sosit clipa ca si turistii muntelui din Romania sa isi ingrope cacatul, daca nu, in curand o sa fim noi ingropati de el!